Ceea ce rămâne

Cândva, peste ani, cineva va lua „Cu bagajul plin de vise” de pe un raft, dintr-o bibliotecă sau dintr-o cutie cu cărți.

Va deschide cartea. Și va întâlni o femeie. O femeie care a dus dorul în valiză și speranța în suflet. Care a mers mai departe chiar și atunci când drumul nu era vizibil.

Asta este ceea ce rămâne. Nu afișele. Nu fotografiile. Nu statisticile. Nu recenziile. Nu like-urile. Nu zgomotul unei clipe. Ci întâlnirea dintre un om care a scris și un om care citește.

Poate că, într-un fel, titlul a știut tot timpul ce contează cu adevărat. Cartea nu vorbește despre perfecțiune. Nu vorbește despre succes măsurat în cifre. Nu vorbește despre aplauze. Vorbește despre drum. Despre visele pe care le purtăm cu noi. De aceea se numește „Cu bagajul plin de vise”.

Iar acest bagaj a fost întotdeauna mai greu, mai prețios și mai adevărat decât toate lucrurile trecătoare care apar și dispar de-a lungul drumului.

Cartea rămâne.

Și, până ne vom reîntâlni, vă doresc o vară luminoasă, cu sufletul ușor, inima deschisă, oameni dragi, pagini frumoase și clipe care să rămână cu voi mult după ce au trecut! ❤️

Lucica Barbu

Între oameni. Cu sens și viziune.